A fost totul ca-n povești
Scrise în inconștient prin vise,
S-au tot pictat dorințe, încă nestinse
De furtunile de dinainte, învinse
De zâmbete, căldura și de felul cum priveai
Clădirile în piatră, fermecat de scări exterioare
Ducând spre suflete nemuritoare,
Făurite demult în stelele care
Din praf de nebuloasă s-au născut
Și te-au împins apoi spre mine
Și m-ai adus la tine, m-ai ținut
Petrecut în illo tempore neștiut
De nimeni, doar simțind energie
Plutind pe nori, rezemată de tine
În cătușe te-am prins, mai rămâi
Nu scăpa, mai dă-mi emoție
O secundă, un veac, ieși din imaginație
Și eliberează-mă de mine,
Iubindu-mă înapoi la viață
Și învață-mă cum să mă fac zeiță
Să dominăm tot ce la călcâie șade
Și să te aleg din panteonul ce perpetuu cade
Zdrobind cu fulgere lumi moarte, planete deșarte
Vor redobândi oxigenul cu care
Ai învățat-o din nou să-l respire
Și mai departe să zboare.
Scrise în inconștient prin vise,
S-au tot pictat dorințe, încă nestinse
De furtunile de dinainte, învinse
De zâmbete, căldura și de felul cum priveai
Clădirile în piatră, fermecat de scări exterioare
Ducând spre suflete nemuritoare,
Făurite demult în stelele care
Din praf de nebuloasă s-au născut
Și te-au împins apoi spre mine
Și m-ai adus la tine, m-ai ținut
Petrecut în illo tempore neștiut
De nimeni, doar simțind energie
Plutind pe nori, rezemată de tine
În cătușe te-am prins, mai rămâi
Nu scăpa, mai dă-mi emoție
O secundă, un veac, ieși din imaginație
Și eliberează-mă de mine,
Iubindu-mă înapoi la viață
Și învață-mă cum să mă fac zeiță
Să dominăm tot ce la călcâie șade
Și să te aleg din panteonul ce perpetuu cade
Zdrobind cu fulgere lumi moarte, planete deșarte
Vor redobândi oxigenul cu care
Ai învățat-o din nou să-l respire
Și mai departe să zboare.
No comments:
Post a Comment