Roze, maci, flori pe câmpul verii, Aurora,
Așa cum viața și destinul meu l-ai împletit în jurul
Ființei tale, în indivizibilitate mi-ai prins duhul
De al tău și l-ai legat, cu sfoara nemuririi
Și ai lăsat căldura soarelui în ochii tăi, și îngerii
Îți cântă-n glas când îmi grăiești, rațiunea firii
Se pierde din minte și egoul meu moare în frânghii
Înnodate în mundan, spirit veșnic, m-ai îmbrăcat în calm
Cu mâinile tale cuprinse în jurul meu, în astral
Te caut în stele când nu te găsesc, oare ... pentru tine am fost întotdeauna zeu?
Forță nevăzută, spre tine am tins mereu
Călăuzit de soare, la orizont te întâlnesc
Și sper că prin energie divină simți cum te prețuiesc
În atingere de vânt, ploii îi mulțumesc
Și tunetului că-mi spune ceea ce tu mi-ai arătat
„Te iubesc”. Natura primă din veșnicie te-a sculptat
Și m-a adus la tine, bucurie, prin dorința primordială,
Din dorul care a născut universul și te-a adus la scara umană
Așa cum te-am cunoscut, nebun să fi fost să te fi pierdut,
Și alinarea din brațele tale calde ca inima stelelor.
Asemeni helixului ADN amândoi vom rescrie constelațiile cerurilor,
Împreună, prin vid și prin materie, nedespărțiți de unde,
În poezie te-ntâlnesc acum când lumea se năruie
Și negrul nopții împrejur adie, te revăd la mal, Lumină Aurie.
Solaris, am învățat că veacurile într-o clipă dispar
Lângă tine, iar munții la picioarele tale tresar
Și valurile dansează pe ritmul respirației tale,
Căci nici scăpare nu au, Lună, când le porunecești, mortale
Sunt gândurile și răutatea ce-mi vin din ignoranță,
Adoptată-n neștiință, alungă-le cu a ta eleganță,
Așa cum distrugi și recreezi o lume din maya, din vis
Prin artă veșnic-ți voi fi alături, așa cum ți-am promis.
Disclaimer: Thanks Buddy for the picture!
No comments:
Post a Comment